Chișinău, e ziua ta!

La mulți ani, Chișinău!

„Există două ipoteze despre etimologia numelui.

Prima, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din maghiara Kis + Jenö (micul + izvor) pronunțat Chișienă, trăgîndu-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpîniseră ținutul între 1224 și 1359. A doua ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, este că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvîntului român Nouă peste cuvîntul tătar Kîșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o Kîșlă-Nouă.

Prima mențiune a tîrgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei (Mazarache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Rîșcanu).

în cursul campaniilor Rusiei împotriva turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori în Chișinău și construiesc o cetate la vadul Bîcului, în dreptul actualei străzi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tîrgului ca oraș începe odată cu stăpînirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat Кишинев (Chișîneov), drept capitală a noii gubernii botezate Basarabia, după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac).

În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul din principalii arhitecți ai noului oraș este A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în gubernie, cu precădere la orașe. Spre 1898 românii nu reprezentau decît 14 % din populația orașului.

Muzeul de Istorie din Chişinău, având în faţă statuia Lupoaicei Capitoline

În 1918, după ce Sfatul Țării votează unirea cu România, numirile străzilor sunt schimbate: astfel Țarski Prospekt devine Bd.Alexandru cel Bun (azi Ștefan cel Mare), iar Ulița Suvorova devine Ștefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, reclădește orașul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind și monumente de stil mai tradițional rusesc, ca de pildă gara.

Sub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial.

By Alexandra Bivol, cu referire la wikipedia