„Împreună putem schimba lumea!”

Adrian Vașnic

2011 este considerat Anul European al voluntariatului de către Comisia Europeană. În acest scop am realizat un interviu cu Adrian Vașnic. Face de 3 ani voluntariat, este formator și crede că î„mpreună putem schimba lumea”.

  

Știu că sunteți angajat, dar de ce ați ales să faceți voluntariat?

Consider că voluntarul este acea persoană care poate schimba ceva în jurul său, care îi poate stimula pe alții să se implice, să ia atitdine și să facă lucruri. Cel mai important pentru un volutar e să fie proactiv, să ia decizii înainte ca lucrurile să se intâmple, să aibă inițiativă, ambiție și să-și asume responsabilități.

Cum ai început să faci voluntariat?

În 2006 am găsit o oportunitate de a călători în străinatate și atunci am luat primul contact cu ceea ce înseamnă societate civilă, ONG și voluntariat. Am venit înapoi în țară și m-am alăturat unei organizații. În 2007 am făcut primul proiect cu finanțare externă. Atunci am văzut că tinerii au dorința să se implice, că vor să facă ceva. Astfel am ajuns la concluzia că și eu pot să fac anumite lucruri. Mi-a plăcut să fiu vountar, am înțeles că nu-i neapărat nevoie să fii plătit atâta timp cât faci ceea ce-ți place. Iar dacă există posibilitatea să mai vină cineva alături de tine, atunci deja suntem un grup de volunatri și e cu mult mai plăcut decât să fii singur

Ce obține o persoană din voluntariat?

În primul rând mi-am schimbat atitudinea față de lucrurile care mă înconjoară, am învățat să fiu mai comunicativ. Făcând voluntariat am putut să-mi dezvolt tot felul de calități pentru că am lucrat în proiecte. În fiecare proiect a fost abordat o altă temă – artă fotografică, ecologie, aspecte culturale, viața artistică chiar și informații de cultură generală. Am exersat limbile străine, mi-am dezvoltat abilități de organizare, am învățat să-mi gestionez timpul, am învățat ce înseamnă să respecți termenul limită, ce înseamnă să lucrezi în echipă, să coordonezi o echipă, să fii trainer în anumite activități și să-i formezi pe oameni. Practic posibilitatea de a fi voluntar și de a lucra în organizație m-a lăsat să experiementez fără costuri foarte mari exact tot ce înseamnă o meserie. Astfel am putut încerca domenii diferite – de la a fi ecologist până la fi jurnalist, fotograf sau formator.

Mulți tineri motivează neîmplicare lor în activitățile de voluntariat pentru că nu poți face bani. Totuși cum poți trăi din volutariat?

Fiind voluntar poți să-și construiești un beckraund, un istoric și să obții experiență suficientă astfel încât să ajungi să conduci proiecte,  să organizezi evenimente. Iar în momentul în care ești  într-o organizație puternică, într-un proiect mare ai posibilitatea să faci contabilitatea pentru salariu. În proiectele mai mici ai ceea ce se numește cazare și masă, uneori și transportul asigurat. Activitatea ta este astfel remunerată, nu cu un venit care să fie considerat salariu sau profit, dar îți sunt plătite cheltuielile, practic este o economie pe care o faci având doar activitatea de voluntariat. Bineințeles nimic nu se compară cu experiența în care pleci o sătămână cu niște prieteni care îți sunt colegi și cu care poți să stai și să petreci fără nici un fel de grijă, fără să te gândești că trebuie să scoți bani din buzunar și că totul te costă. În același timp lucrezi și te distrezi, nu e ca stresul unui serviciu, unde stai până la sfârșitul zilei cand de duci acasă obosit, doar aștepți salariu de la sfârșit de lună. Voluntariatul chiar dacă nu-ți aduce salariu, îți dă satisfacția fiecărei zile în parte și după o săptămână de proiect pleci acasă cu mai multă energie și cu zâmbetul pe buze.

Cum vezi implicarea statului român în voluntariat?

Știu că există o lege a voluntariatului, deocamdată nu este recunoscută ca experiență profesională de muncă de către toată lumea în schimb se lucrează la asta. Am participat la câteva consfătuiri, am contribuit cu idei la niște proiecte în ceea ce privește voluntariatul. La moment se încearcă introducerea unui certificat de tipul youth pass, un certificat european, prin care să se recunoască competențele dobândite de către tineri voluntari și care să fie acceptat ca intrument formal de câtre angajator și de către instituțiile de învățământ. Practic activitatea de voluntariat va putea fi considerată ca fiind ani de experiență –vechime în muncă sau vechime de studii.

Cum crezi că va arăta voluntariatul în România peste 10 ani?

Dacă stau să privesc la statele vestice, în Franța am observat că ponderea tinerilor voluntari în marea masă a voluntarilor este mai mică. România are în prezent un voluntariat tânăr, în timp ce în Franța, ca să fac o comparație cu țările dezvoltate, acolo seniorii sunt cei care se implică mai mult în activități de voluntariat. Îmi place să cred că în România n-o să cădem în capcana asta și că tinerii vor păstra în continuare energia și dorința de a fi voluntari. Cred că peste 10 ani va exista un mediu asociativ în care voluntarii vor putea să-și dezvolte activitățile, care va fi suficient de bine pus la punct, astfel încât activitatea de voluntariat să aibă o recunoaștere. Peste 10 ani cred că va exista un număr suficient de mare de ONG-uri care vor avea o misiune clară și care știu exact ce vor să facă în societate. Iar tinerii voluntari vor avea parte de educație, de intruire în cadrul activității de voluntariat și vor avea un plan de dezoltare personal. ONG-rile trebuie să-i ajute pe tineri să contribuie la dezvoltarea durabilă, poți să dezvolți comunitatea mai întâi dezvoltându-te personal.

Care ar fi lucrurile ce ar trebui îmbunătățite în volutariatul din România?

 Am auzit foarte mulți tineri volutari spunând că atunci când participă într-o organizație la o activitatea de voluntariat, ei sunt folosiți ca forță de muncă neplătită și că nu există valorizarea muncilor. În cazul asta eu propun că fiecare organizație să aibă, în momentul în care lucrează cu voluntari, un plan de dezvoltare a acestora. Există un curs specific de management al voluntarilor prin care persoanele ce coordonează activități de voluntariat să poată contribui cu o strategie clară la dezvoltare a voluntarilor, să le ofere acestora posibilitatea să experimenteze,  să dobândească deprinderi, abilități și să-și exerseze atitudinea. Consider că dacă se elaborează astfel de strategii de dezvoltare va fi un câștig benefic atât pentru organizație cât și pentru voluntari, iar ulterior pentru societate.

Care a fost ce-a  mai tare experiență legată de voluntariat?

Cea mai tare experiență în voluntariat este că am învățat să fiu formator. Să stau în fața oamenilor și să vorbesc, deși nu făcusem asta nicodată. Proiectele de tineret mi-au dau posibilitatea să mă ridic de pe scaunul meu, să ajung în mijlocul grupului și să am curajul să le vorbesc. Am învățat așadar să-mi înving timiditatea, am învâțat ce înseamnă dicție si comunicare. Am învățat ce înseamnă sinceritate si să ai curaj să spui ceea ce simți; să nu-ți fie frică să recunoști că ești slab atunci cand ești slab sau din contra să te afirmi cand ești puternic. Voluntariatul dezvoltă lideri!

Mulțumesc pentru interviu!